Istoria Sibiului

Sibiu, RomaniaPrima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu.

Mentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite al sasilor.

Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; Numarul breslelor a crescut treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.

Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) si la asediul la care este supus Sibiul intre 1601-1603 de catre trupele lui Sigismund Báthory. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory.

Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu.

In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf.

Treptat prezenta populatiei românesti in oras este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul – proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei Saguna.

În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale.

Din Sibiu activeaza Partidul National Român din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea – Miscarea memorandista în conditiile în care, începând cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.
La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.

Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial.
Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.

In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.

Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.

La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti. Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.

Momente importante in istoria orasului Sibiu

Putine orase din Romania se pot bucura cu o istorie atat de bogata. Va prezentam mai jos o lista cu principalele evenimente care au constituit la vremea respectiva o premiera romaneasca sau mondiala:
NOTA: prin ‘Romania’ se intelege actualul teritoriu al Romaniei.
1292     Este atestat primul spital din Romania.
1380     Prima atestare a unei scoli din Romania
1494     Se deschide prima farmacie din Romania
1524     Timp de 345 de ani casa Haller din piata Mare a apartinut aceleiasi familii.
1534     Prima moara de hartie din Romania
1544     La Sibiu se tipareste prima carte in limba romana din Ardeal.
1551     Conrad Hass experimenteaza prima racheta in trepte din lume.
1671     In jurul Sibiului se descopera gazul metan
1782     Chimistul Franz Joseph Müller descopera telurul.
1795     Cel mai vechi paratraznet din S-E Europei se instaleaza langa Sibiu
1817     Se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din Romania.
1852     Apare Telegraful Roman care de atunci are aparitie neintrerupta, cel mai vechi ziar din sudul Europei.
1859     Podul Minciunilor este primul pod din fonta din Romania
1875     Prima fabrica de masini din Transilvania
1894     Paltinis devine prima statiune montana din Romania
1895     Se publica prima Enciclopedie din Romania (a 3-a din Europa)
1895     S-a deschis muzeul de Istorie Naturala care cuprinde cel mai vechi ierbar din Romania
1904     Sibiul este al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric
1928     S-a deschis prima gradina zoologica din Romania
1989     Sibiul este al doilea oras din Romania care s-a ridicat impotriva comunismului.

Scolile si universitatile din Sibiu

Prima scoala in Sibiu este documentata din 1380 pe locul unde se afla astazi liceul Brukenthal fiind prima scoala din aceasta parte a Europei. Sibiul avea o legislatie inca de la acel sfarsit de secol XIV prin care invatamantul era obligatoriu in cadrul bisericii. Prima biblioteca din Romania a fost deschisa in 1557 in urma cumpararii de catre comunitate de carti germane in valoare de 100 de guldeni.
La 1711 orasul construieste in fosta manastire a calugarilor dominicani o scoala germana, pe locul actualului Colegiu pedagogic. In 1723 Georg Legradi deschide prima scoala maghiara. In 1774 se construieste scoala normala catolica iar patru ani mai tarziu baronul Martin Hochmeister deschide prima librarie. Actuala cladire a liceului Brukenthal, care la vremea respectiva se numea Gimnaziul Evanghelic, dateaza din 1782.

Traditiile universitare sibiene isi au inceputul in 1844 cand se infiinteaza Academia saseasca de drept. Din 1864 se deschide si o sectie romana in cadrul acestei institutii.
Dupa Dictatul de la Viena prin care Romania pierdea o treime din teritoriul Transilvaniei, Universitatea din Cluj isi muta cateva facultati la Sibiu, cea mai cunoscuta fiind Facultatea de Medicina. In 1969 se deschide prima facultate la Sibiu, cea de istorie, ca sectie a Universitatii din Cluj, urmata in 1971 de sectia de filologie. Au urmat multe alte sectii in cadrul Institutului de invatamant superior Sibiu.
Titlul de Universitate va fi statutat in 1990, iar numele de “Lucian Blaga” il va lua in 1995.

Istoria sportiva a orasului Sibiu

La 1786 aparea la Sibiu prima grupare cu caracter sportiv, asociatia de tir.
In a doua jumatate a secolului XIX apare Asociatia de gimnastica si turism. Turismul ca forma de sport este promovat din 1861 de asociatia Astra.
In 1881 se infiinteaza Societatea Carpatine Transilvanene (SKV) care promoveaza turismul montan.
In 1930 se deschide scoala de schi de la Rasinari iar patinajul organizat isi are inceputul in aceiasi perioada.
In 1904 s-a deschis bazinul Neptun si in acelasi an a avut loc primul concurs de natatie la Sibiu.
In 1921 in Piata Mare s-a organizat prima intrecere de atletism.
In 1928 s-a deschis primul club de calarie in cadrul armatei. Societatea de gimnastica si sport Soimii a fost principala organizatie sportiva din Sibiu la inceput de secol XX in cadrul careia activa prima echipa de fotbal. In anii 1930 si 1931 echipa sibiana ajunge in finala Cupei Romaniei. Denumirea echipei s-a schimbat de-a lungul anilor, in 1949 intrand in primul esalon. In 1986 echipa de fotbal locala, F. C. Inter, a cucerit titlul balcanic.
Dintre sportivii de renume sibieni ii amintim pe: Carmen Bunaciu (inot), Marilena Neacsu, Melita Ruhn si Claudia Presecan (gimnastica), Gheorghe si Dumitru Negrea (box), Ghe. Huma (culturism) , Ilie Oana, O. Musca si J. David (fotbal), etc.

In Sibiu functioneaza 77 de cluburi si asociatii sportive in care activeaza 7500 de sportivi legitimati care folosesc cele 35 de baze sportive ale orasului.

Informatii actualizate la data de 7 iunie 2011, furnizate de site-ul de turism al Primariei Sibiu