Obiective turistice

CETATEA MEDIASULUI

Ultimul deceniu al secolului al XV-lea este relativ mai bogat în date referitoare la constructia fortificatiilor ce înconjurau Mediasul.

Bazându-se pe aceste informatii, unii cercetatori au emis ipoteza începerii fortificatiilor în anul 1490, lucrari care ar fi durat pâna în jurul anului 1534.

Alti autori plaseaza Mediasul din secolul al XV-lea la nivelul unor asezari rurale mai dezvoltate, cu care îsi disputa conducerea administrativa a celor doua scaune (Seica Mare, Biertan, Mosna, Richis).

Fata de aceste opinii, credem ca ar trebui sa se tina seama si de faptul ca Mediasul a fost singura localitate din zona care fusese numita civitas înca din 1359, iar în cursul secolului al XV-lea, începând cu anul 1407, denumirea oppidum devine constanta (1447, 1448).

Coroborând informatiile acestea cu rezultatele primei incursiuni turcesti în sudul Transilvaniei (1438), care a lasat urme adânci si pe pamântul Mediasului, consideram ca lucrarile de fortificare a orasului au început imediat dupa acestea, înca din prima jumatate a secolului al XV-lea.

Pentru o asemenea datare ar pleda eventual si existenta unor ziduri ridicate din piatra – în general mai vechi în raport cu cele din caramida – în partea sudica, poate cea mai expusa, a incintei.

Raportat la aceasta din urma, ipoteza exprimam si rezerva apartenentei fragmentelor de zidarie din piatra reparatiilor din timpul asediului întreprins de curuti în aprilie – iunie 1705, când …Cele mai multe atacuri le-a primit orasul din partea sudica (…).

Toate atacurile asupra orasului au fost respinse, iar sparturile din zidul de aparare au fost imediat umplute cu piatra si pamânt de catre locuitori…

Daca perioada de început a fortificatiilor este învaluita de incertitudine, se stie cu precizie ca sfârsitul secolului al XV-lea a corespuns unei etape de maxima accelerare a lucrarilor, confirmate de mai multe documente regale în anii 1486, 1495, 1498. Uriasa opera de edificare prin care întreg perimetrul orasului a fost înconjurat de ziduri s-a încheiat la o data neprecizabila, înainte de 1534.

Odata construite, fortificatiile trebuiau îngrijite si modernizate. Se mai construiesc câteva turnuri si bastioane în pas cu evolutia sistemelor de aparare, iar spre sfârsitul secolului, în 1583, principele Transilvaniei, concomitent si rege al Poloniei, Stefan Báthory, cedeaza orasului Medias mosia sa Vels, în scopul întretinerii cetatii si bisericii parohiale.

Se pare ca în anii 1631-1636 s-au construit câteva bastioane si au fost refacute portiuni ale zidului de aparare. Apoi, începând cu a doua jumatate a secolului al XVII-lea, fortificatiile de tip medieval si-au pierdut orice importanta defensiva si, la fel ca în alte orase transilvanene, au început a fi demolate.

Din totalul de 2400 metri de ziduri de aparare, înalte de cca. 8 metri, care la începutul secolului al XVIII-lea cuprindeau trei porti principale, patru porti secundare si saptesprezece turnuri si bastioane, au ramas în picioare cca. 1845 metri, împreuna cu doua porti principale, una secundara, sase turnuri si bastioane, un bastion pastrându-se fragmentar.

În prezentarea elementelor existente vom face referiri si la unele turnuri sau bastioane disparute, dar cunoscute din imagini de epoca.

Principala cale de acces în oras dinspre nord era Poarta strazii Pietruite (azi str. Johannes Honterus), aparata de turnul de poarta cu acelasi nume. (Steingässertorturm), construit în anul 1507 cu un cost de 32 de florini. A fost puternic avariat în timpul asediului la care a fost supus de catre curuti în anul 1705, fiind reconstruit în anul 1743. În interior, turnul, cu o înaltime totala de 28,50 metri, are doua etaje delimitate prin tavan de bârne, ultimul etaj fiind boltit. În evul mediu, poarta a fost aparata de breasla pietrarilor si zidarilor.

Pe limita nordica a strazii Mihai Viteazul, conform planurilor din prima jumatate a secolului al XVIII-lea, se afla una din portile secundare, cunoscuta sub numele de Portita de fier, deschisa probabil pe la începutul secolului al XVIII-lea, iar în coltul nord-estic al incintei se mai pastreaza o rondela semicirculara încredintata spre aparare breslei cutitarilor.

Ultimul dintre turnurile ramase în picioare pe latura estica a cetatii este Turnul Rotarilor, un turn de flancare de forma prismatica, transformat în locuinta.

Între bastioanele Cizmarilor si Dogarilor era plasata una dintre cele mai importante porti ale orasului, Poarta strazii Zekesch (azi str. Mihai Viteazul). Desi în ziua de azi nu mai exista, îi este cunoscut aspectul dintr-o fotografie de la începutul secolului. Vazut din exterior, turnul avea aspectul pe care presupunem ca l-a avut si turnul portii strazii Pietruite si pe care-l are în prezent turnul portii Forkesch.

La intersectia strazilor Closca si I.G. Duca se afla fostul Turn de poarta al strazii Fierarilor (Schmiedgässertorturm), poarta având un rol secundar. Turnul nu era propriu-zis un turn de poarta,intrarea fiind deschisa la începutul sec. al XIX-lea si era plasata lateral. Fatada exterioara a turnului pastreaza zugravita data 1641, data la care edificiul a fost reconstruit de mesterii medieseni Martin Petri si Petri Michaelis.

În partea de sud, zidurile de incinta ale Mediasului au fost prevazute cu o poarta principala si cu una secundara. Poarta strazii Forkesch (str. N. Iorga) era srajuita de un turn care îsi datoreaza aspectul actual restaurarii din anul 1962, efectuata în urma unui incendiu.

__________
CASTELUL (CETATUIA) MEDIASULUI

Ansamblul arhitectonic situat în centrul orasului, în jurul Bisericii Evanghelice Sf. Margareta, pe o colina ce domina Piata Regele Ferdinand, Castelul (Cetatuia) dateaza din sec. al XV-lea fiind alcatuit, initial, din doua rânduri de ziduri si cinci turnuri de aparare.

În acelasi ansamblu arhitectonic mai sunt plasate: cladirea Primariei vechi (atestata documentar în anul 1583), Casa parohiala (datata la anul 1515) si Scara acoperita (executata în 1803).

În cursul secolelor XVII-XIX, prin construirea mai multor cladiri pe traseul celor doua incinte, s-a ajuns la situatia actuala în care se mai pastreaza portiuni din zidul interior precum si patru dintre turnurile de aparare: Turnul Clopotelor, Turnul Funarilor, Turnul Croitorilor si Turnul Mariei.

___________
TURNUL FUNARILOR

Turnul Funarilor (dupa numele breslei care-l apara) se remarca prin sobrietate, eleganta si proportionalitate.

Ultimul nivel al turnului este prevazut cu o serie de guri de aruncare plasate deasupra unor console în relief.

Deasupra gurilor de aruncare exista goluri de tragere. în sec. al XIX-lea turnul devine “turn al slaninii” unde comunitatea saseasca îsi depozita slanina afumata.

În ultimii ani, în turn a fost depozitata arhiva Bisericii Evanghelice “Sf. Margareta”.
_____________
TURNUL SCOLII

Situat în partea de nord-vest a incintei, acest turn este înglobat în cladirea scolii construite în anul 1713, dar azi mai conserva doar primele niveluri, partile superioare fiind demolate în secolul al XIX-lea.

Spre deosebire de Turnul Clopotelor, era un turn de flancare construit cu trei laturi în exteriorul zidului, fapt ce pledeaza pentru încadrarea sa în constructiile din prima jumatate a secolului al XV-lea.
Avea forma unei prisme de plan rectangular si, asa cum se poate remarca în desenul lui Blössing, unde poate fi regasit între Turnul Clopotelor si cel al Trompetilor, avea un acoperis piramidal.

Doua turnuri aproape identice sunt plasate în nord-estul si sudul incintei.

Întarirea suplimentara a laturii de nord se impunea datorita faptului ca aici terenul nu oferea protectia naturala a pantei existente în vest si mai ales, în sud.

Din acest motiv, în partea de nord-est a fost ridicat un alt turn de flancare, asemanator cu Turnul Scolii, însa cu o suprafata mai mare.

___________
TURNUL CLOPOTELOR

Turnul Clopotelor este situat pe latura de vest a fortificatiei având, la data ridicarii sale rolul de turn de poarta.

Este o constructie prismatica cu un acoperis înalt, piramidal. Ultimul etaj este format dintr-o galerie exterioara din lemn, în interiorul careia sunt plasate clopotele bisericii.

Luând în consideratie materialul de constructie precum si pozitia lui fata de zidul de incinta, turnul a fost datat la începutul sec. al XV-lea.

Ulterior, în secolele XVII-XVIII, turnul a suferit anumite interventii, iar în anii ‘80 ai sec. XX, împreuna cu întregul complex, a fost restaurat.

___________
TURNUL MARIEI

Turnul Mariei se detaseaza de celelalte turnuri prin silueta eleganta si prin crenelurile sale.
Constructia este simpla, având un parter ridicat peste o pivnita.

Încaperea, pe care o consideram astazi ca fiind parter, este boltita semicilindric si are interiorul acoperit cu fresce databile la începutul sec. al XVI-lea.

Se considera ca încaperea a servit drept capela pentru slujbele celor morti în timpul epidemiilor.

Si în încaperea de la primul etaj au existat picturi, un fragment al “Rastignirii pe cruce” fiind înca vizibil.

Partea superioara a edificiului este construita din caramida si încheiata în forma denumita “în pupitru”, având o singura parte aliniata spre interiorul cetatii.

Pe marginea zidurilor s-a adaugat o suita de creneluri, de un placut efect decorativ.

___________
TURNUL CROITORILOR

Turnul Croitorilor, situat pe latura sudica a incintei, este tot un turn de flancare deosebindu-se de cel al Funarilor prin forma mai alungita a gurilor de aruncare si prin lipsa ferestrelor de tragere de deasupra acestora.

Turnul a fost încorporat, partial, în edificiul primariei vechi, reconstruit dupa 1583 cu fonduri cedate orasului de catre principele Stefan Bathory.

Trei dintre încaperile sale au fost folosite, în cursul evului mediu, drept închisoare.

_____________
OBIECTIVE TURISTICE LANGA MEDIAS

Municipiul Medias este situat pe pozitie geografica ideala pentru a porni în cunoasterea zonei centrale a Ardealului. Având statie CFR pe calea ferata internationala si fiind strabatut de trei artere rutiere nationale (DN14, DN14A si DN14 B) si un drum interjudetean, asezat central si echidistant fata de Sibiu, Blaj-Alba Iulia, Târnaveni-Târgu Mures, Sighisoara-Rupea-Brasov si Agnita-Fagaras, Mediasul se ofera drept o resedinta turistica ideala pentru un sejur de 5 – 10 zile. Se pot efectua lejer excursii pe o raza de pâna la 30 km cu vizitarea celor mai însemnate Biserici fortificate sasessti de pe cursul mijlociu al Târnavei Mari.

Medias – Bratei – Atel – Sarosu pe Târnave – Biertan (Bratei,5 km în directia Sighisoara, cu o Biserica fortificata din secolul al XVI – lea), în continuare spre Atel (7 km), biserica din localitate atestata din secolul al XIV – lea, fortificata în secolul al XV – lea). În continuare spre Sarosu pe Târnave (5 km, cu o biserica cladita înca din secolul al XIV – lea si fortificata în secolul al XV -lea). Se poate continua spre Biertan (9 km), cu cea mai vestita Biserica fortificata din Transilvania, fosta resedinta episcopala evanghelica timp de 296 ani, monument aflat sub protectia UNESCO.

Din Biertan se pot vizita, peste deal, Copsa Mare (3 km) si Valchid (5 km), ambele comune cu impresionante biserici si cetsti din secolele al XV – lea si al XVI – lea, iar în continuare prin Laslea (10 km) se poate trece la Malancrav (9 km) cu cetate din secolul al XV – lea si biserica mare, de forma bazilicala, cu renumite picturi murale datate în anul 1405.

Medias – Dârlos (7 km), comuna cu o interesanta biserica fortificata din secolul al XV -lea, cu elemente renumite si de mare importanta locala; deasemenea si localitatea Curciu (7 km) poate stârni interes cu o biserica fortificata vestita din secolul al XV – lea si cetate din secolul al XVI – lea.

Medias – Bazna (15 km), este o ruta turistica care poate fi abordata si sub forma de plimbare pe poteci de padure, cca 8 km. Comuna Bazna ofera posibilitati de destindere multiple, cu o biserica fortificata si veche statiune balneara, cu oferte de cazare numeroase si la standarde ridicate. Se poate continua spre Bagaciu, prin Blajel, Botorca, Sarosu Unguresc (15 km) cu biserica fortificata din secolul al XIV – lea, cu un vestit altar din secolul al XV – lea si lucrari renumite de intarsii, localitati în care se pot gasi si locuri de cazare.

Medias – Ighisul Nou (7 km), localitate cu o biserica gotica fortificata impresionanta ridicata înca din secolul al XV – lea si cetate din secolul al XVI – lea. Oferta de cazare este numeroasa.

Medias – Valea Viilor – Agârbiciu – Slimnic. Doar 15 km pâna la Valea Viilor, unde se ajunge prin Copsa sat, cu biserica datata în secolul al XIV – lea si fortificatia din secolul al XVI -lea, înscrise în Lista patrimoniului UNESCO, apoi localitatea Axente Sever (10 km) în care se ajunge prin Copsa Mica, oras cu un grad ridicat de poluare, cu vestita biserica gotica si cetate, iar în continuare se poate vizita Agârbiciu, indeosebi biserica gotica fortificata, cu locuri de cazare la casa de oaspeti din casa parohiala.

Pe aceasta ruta se poate continua spre localitatile Seica Mare si Slimnic (între Medias si Sibiu) cu monumente foarte importante si spactaculoase privitoare la constructiile gotice din zona.

Medias – Seica Mica (18 km), localitate saseasca în care punctul de atractie este reprezentat de biserica din secolul al XV – lea, cristelnita de bronz datata 1477 si fortificatia din secolul al XV – lea, iar în continuare pe drumul catre Blaj se ajunge la Tapu (5 km) unde se poate vizita biserica din secolul al XIV – lea si cetatea taraneasca din secolul al XV – lea.

Medias – Mosna (9 km) înspre Agnita, comuna cu o impresionanta biserica gotica de la 1491, dotata cu numeroase lucrari de arta, si fortificatie din secolul al XVI – lea, cu ziduri de aparare unice în felul lor de constructie, vizitata în anul 1998 de catre Printul Charles al Marii Britanii, în curs de consolidare cu fonduri de la Banca Mondiala. Posibilitati de cazare sunt inclusiv si în casa parohiala. În continuare se poate trece la Alma Vii (6 km) cu biserica gotica si cetate valoroasa, astazi aflate în paragina.