Ivan Patzaichin a lansat primul traseu de pescaturism în Delta Dunării

Pescaturismul, o formă de turism care adaugă valoare resursei piscicole, este provocarea principală a comunităților din Delta Dunării. Într-un fel sau altul, în Rezervația Biosferei Delta Dunării, se practică deja această formă de turism responsabil față de natură, iar legislația din România urmează să fie adaptată.

Născut în urmă cu aproape 66 de ani, în satul Mila 23 din Delta Dunării, multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin a prezentat, miercuri, oficial, pentru prima dată serviciile oferite prin pescaturism.

Practic, timp de câteva ore, însoțiți de gazde, turiștii pot vedea dintr-o barcă din lemn cum decurge o zi din viața pescarilor. Capturile sunt apoi pregătite fie în gospodăriile localnicilor, fie în locuri special amenajate, poveștile pescarilor și vechile rețete ale preparatelor tradiționale putând fi ingredientele unei zi perfecte în Deltă.

„Genul acesta de turism este dedicat pescarilor profesioniști. Ei sunt cei care vor crea o asociație și vor decide ce este mai bine pentru ei. Astfel, presiunea pe resursa piscicolă va fi mai mică, iar valoarea peștelui va fi mai mare, cu aceeași muncă. Este o soluție de bun-simț pentru localnici, în condițiile în care un pescar nu are acasă un restaurant sau o pensiune de cinci stele”, a declarat Ivan Patzaichin.

De la Mila 23, gazdele își conduc oaspeții pe canale, în bărci din lemn construite de ultimul marangoz al Deltei, Paul Vasiliu. Conducătorul ambarcațiunii, Mihai Giurgiuveanu, în vârstă de 33 de ani, spune că a ținut mult să aibă o barcă din lemn. „Este un vis de când eram mic, o pasiune moștenită de la bunicul meu. Acum câțiva ani, am început să transport turiștii cu o lotcă din lemn cu un motor de 10 cai putere, iar anul trecut am făcut schița acestei bărci pentru grupuri de 12 persoane pe un șervețel. Paul Vasiliu a construit-o.

Toată lumea în Deltă a început cu bărci din lemn cătrănite, nu cu bărci din fibră de sticlă. Ambele bărci sunt în regulă, iar orice detaliu al Deltei se poate observa mai bine dacă barca are o viteză mică. În plus, dacă tragi la rame, nefăcând zgomot, poți să te apropii mult de păsări”, a afirmat Mihai Giurgiuveanu.

La intersecția canalelor Heracle cu Lopatna, pescarii arată ce au prins în plase. „Un somn și trei crapi. E bine. Dacă erau mai mulți, mergeam la cherhana”, spune unul din pescarii din localitate.

Pentru tulcenii din Mila 23, pescaturismul este în continuare un vis, cât timp legislația din România nu le permite să-și ia în bărci nici măcar proprii copii pentru a-i învăța să pescuiască. „Nu avem voie să luăm în bărci persoane neautorizate. Dacă vrem să-i învățăm pe copii cum se pescuiește, ne iau bărcile și motoarele și tot ce mai avem. Toată lumea vrea să mănânce tradițional, iar pentru asta nu e nevoie decât de un ceaun, o tigaie, farfurii și linguri. Dacă vin autoritățile în control însă, ne cer restaurante de cinci stele”, a afirmat Dorin Barbăneagră, în vârstă de 46 de ani, din Mila 23.

Plimbarea cu bărcile din lemn în Deltă continuă până la un foișor acoperit cu stuf de pe malul unui canal. Se taie lemne, se face focul și se pregătește borșul de pește. „Ce nu se poate face din pește? Ciorbă tradițională, pește prăjit, saramură, ciorbă de perișoare din pește, storceag, ciorbă de varză cu capete de pește prăjit, plachii, proțapuri și câte și mai câte. Toată lumea știe și cere pește prăjit, dar după ce gustă din celelalte și le ține minte, a doua oară când vine le cere și pe celelalte”, a povestit Lucica Buhaev.

Printre turiștii care gustă preparatele tradiționale premiate la concursurile gastronomice organizate în România în ultimii ani se numără și președinta Asociației româno-canadiene pentru protecția Deltei Dunării, Izabel Nițoi. „Vrem să sprijinim financiar proiectele lui Ivan Patzaichin pentru a ne ajuta țara și pentru a o promova. Inițiativele sale sunt o garanție a succesului. Chiar dacă proiectele se derulează încet, e important că încercăm să schimbăm mentalități”, a menționat Nițoi.

Pentru satul Mila 23, pescaturismul este o șansă, potrivit primarului comunei Crișan, Ilie Munteanu. „Avem mulți investitori din alte localități din țară în comună și sunt foarte puțini localnici implicați în turism. Sperăm ca, prin pescaturism, să-i încurajăm. Am început să înființăm un Grup de Acțiune Locală și vrem să-i ajutăm pe localnici să se dezvolte, pentru că, în mod normal, întrunesc condițiile — soțul pescuiește, iar soția gătește”, a declarat primarul Munteanu.

Demersul Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, susținut financiar de Danube Competence Center, Germania, care a avut în vedere atât realizarea unui traseu culinar pilot în Rezervația Biosferei Delta Dunării, cât și armonizarea cadrului legislativ din România pentru implementarea conceptului de pescaturism, se va încheia în luna octombrie a acestui an. Atunci, potrivit reprezentanților asociației, va exista un set de reguli de bun-simț și pentru pescari, dar și din punct de vedere legislativ. În timpul sezonului de iarnă, autoritățile vor încerca să multiplice proiectul și în alte zone din Deltă, în beneficiul localnicilor.

„Este foarte important să conștientizăm importanța resurselor naturale, să le exploatăm durabil și să le transformăm în atuuri, astfel încât România să poată fi identificată pe piața turistică într-un mod unic. Delta Dunării trebuie să ne aducă pe primele locuri în topul destinațiilor turistice. Pescaturismul este necesar României, este o resursă și un produs turistic care poate fi transformat într-un atu. În mare parte, legislația pentru pescaturism este definitivată”, a declarat președinta Autorității Naționale pentru Turism, Mirela Matichescu, prezentă la inaugurarea oficială a primului traseu de pescaturism din Deltă.

Așezată pe malul Dunării Vechi, pe una din buclele cunoscute navigatorilor ca ‘Marele M’, care au fost eliminate încă din secolul al XIX-lea ca urmare a rectificării brațului Sulina prin lucrările efectuate de Comisiunea Europeană a Dunării, localitatea Mila 23 este o așezare lipovenească. În apropierea acesteia, cercetările arheologice româno-franceze au scos la iveală cea mai veche așezare umană cunoscută până în prezent în Deltă, situl Taraschina. Datat cu patru milenii înainte de Hristos, situl a fost declarat, în anul 2011, monument istoric.

Luisiana Bigea, agerpres.ro

Trả lời

Email của bạn sẽ không được hiển thị công khai. Các trường bắt buộc được đánh dấu *